Macinat de creier la lumina becului
Anul asta nici nu se simte ca au venit sarbatorile. N-avem zapada, n-avem cine stie ce musafiri… ma uit pe geam si ma intreb daca sarbatoarea asta a existat vreodata.
Azi m-am ingrozit de frigul de afara. Am iesit cu Adriana la aer curat pentru ca nu mai suportam sa stau intre patru pereti. O pustietate de nedescris pe strada.. daca as fi strigat, s-ar fi auzit ecoul cum ar fi replicat ironic inapoi.
In parc, cateva mogaldete friguroase imbracate in paltoane si fasuri groase faceau poze la ratele de pe lacul I.O.R. La difuzor se auzea Fuego, iar mai incolo de baltoacele inghetate de la picioarele mele se zareau vreo 7, 8 baraci cu diferite chestii de vanzare, dintre care 6 sau 7 inchise. Cum aveam eu pofta de ceva dulce, mi-am luat o vata de zahar care mai avea putin si cadea de pe bat, cu degetele amortite de la frig, cu chitara care atarna de umar mai grea ca niciodata. Ne-am oprit pe o banca si am mai inghetat in jur de 5 minute, dupa care, ne-am indreptat resemnate spre iesirea din parc.
Desi am vrut sa ne dam in leagane ca niste copii de 5 ani (e foarte interactiv, nu radeti), am observat ca BGS-ii lucrau in ziua de Craciun. Am zis…”poor men” si am hotarat sa nu le dam de lucru astazi.
In drumul spre casa, am intalnit o mica florarie deschisa, de unde mi-am cumparat o legatura de vasc ,(ce trist nu? sa iti cumperi singur vasc) sa o atarn cine stie pe unde mai gasesc loc prin casa.
Dupa ce a plecat Adriana, am decis sa ma pun in pat si sa ma uit pe Mezzo sa adorm mai repede si bineinteles, la fel ca intotdeauna, pianul ala m-a aruncat intr-o melancolie subita, pe care nici nu stiam de la ce capat sa o iau. Ma tot gandeam la muzicienii astia pe care lumea ii numeste genii, dar care sunt oameni ca si noi. Si incepeam sa emit teorii ca o banda stricata. Probabil ii numim genii pentru ca nu vrem sa realizam superioritatea lor ca oameni intre oameni. Mai degraba puterea noastra de a face un efort, la fel ca si ei. Nu vrem sa realizam ca facem mult prea putin din cate am putea.
Nu cred in geniu, cred doar in efort.
Am dormit relaxata dupa ce am inchis televizorul. Nu cred ca multi dintre voi stiau ca ascult muzica clasica.
Acum vad putin albastru in fata ochilor din cauza alarmei care a sunat atat de brusc incat aproape am cazut din pat .(am auzit ca alarmele astea care incep brusc iti dauneaza activitatii cerebrale si ca “mai bine o pui pe maica-ta sa te trezeasca”)
Sunt curioasa cum a fost Craciunul vostru..
